ORASUL BROSTENI

DESPRE ORASUL BROSTENI

            Oraşul Broşteni se află amplasat în partea de sud-est a bazinului Dornelor pe cursul mijlociu al râului Bistriţa, fiind imprejumuit de munţii Bistriţei şi munţii Stânişoara având următoarele coordonate geografice 47 14’20’’ latitudine nordica şi 23 21’10” latitudine estica.

Localiatatea se învecinează la nord cu comunele Crucea şi Ostra din judeţul Suceava, la sud comuna Bilbor din judeţul Harghita, la est comuna Borca din judeţul Neamţ iar la vest comuna Panaci din judeţul Suceava.
Suprafaţa localităţii este de 42.430 hectare din care peste 35.000 de hectare este acoperită cu păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră.
Oraşul are un număr de 6.795 de locuitori care locuiesc în cadrul oraşului şi în satele componente ale acestuia: Cotârgaşi, Holda, Holdiţa, Frasin, Pietroasa, Dârmoxa.
Cea mai veche menţiune documentară ce se referă direct la zona Broştenilor este documentul dat de Moise Movilă  din Hârlău la 26 octombrie 1630, reprodus şi de N. Iorga . Acest document reproducea „Uricul cel vechiu” dat de Ştefan cel Mare în 1488, prin care făce o danie ce înzestrează mănăstirea Voroneţ cu o moşie – branişte- în care întra şi partea din valea Bistriţei ce formează astăzi localităţile Broşteni şi Crucea.
Teritoriul localităţii a făcut parte din braniştea mănăstirii Voroneţ din 1488 până în anul 1807.
Din anul 1807 Broştenii intră în stăpânirea familiei Balş care o stăpâneşte până în 1877.  În  aceasată perioadă localitatea cunoaşte importante progrese economice, în această zonă îşi fac apariţia negustorii de lemne turci,evrei, italieni, se îmulţesc fierăstraiele pentru lemn, se dezvoltă creşterea animalelor.
Din anul 1877 Broştenii intră în stăpânirea Casei Regale, fiind proprietatea lui Carol I, care o cumpără de la urmaşii lui Al. Balş.
Epoca modernă a constituit pentru localitatea Broşteni o perioadă de mari schimbări şi progrese.
            La începutul perioadei comuniste s-a încercat, dar fără succes cooperativizarea zonei prin infiinţarea unei gospodării agricole colective care se va desfiinţa în 1964.
            Comuna în perioada 1960-1970, de dezvoltare industrială a ţării cunoaşte o dezvoltare de amploare prin intensificarea cercetărilor geologice în zonă şi darea în exploatare a unor importante zăcăminte naturale de minerale utile de la Leşu Ursului, care a atras în zonă mai mulţi muncitori, lucru ce a dus la sporirea populaţiei şi construirea în centrul de localitate a unui număr mare de locuinţe în blocuri (peste 1000 de apartamente). În această perioadă în zonă a existat o intreprindere forestieră, o secţie de confecţii,  o intreprindere de prospecţiuni geologice, în 1993 se construieşte o nouă şcoală.
            După evenimentele din 1989 efectele economiei de piaţă şi a restructurări economice la nivel naţional şi-a făcut efectele şi-n localitatea Broşteni prin faptul că economia zonei începe să decadă, în aceast  sens exploatările minere din zonă au ajuns actualmente să fie închise ceea ce a dus la o creştere a numărului de şomeri şi la scăderea numărului de locuitori.